Vizuina

Am facut Vizuina dupa ce niste oameni cu prea multa putere si prea putin umor mi-au inchis blogul de pe site-ul Romania Libera. Se numea “Blogga-mi-as” si a tinut doua saptamani.

De ce vrea ziaristul blog? N-are hartie destula? Nu…Printre fanteziile murdare ale oricarui jurnalist o gasesti negresit pe-asta: sa scrii neisterizat ca trebuie sa ai SUBIECT si nefrustrat ca subiectul tau poate n-are MIZA. La ziar nu scrii fara subiect. Chiar daca esti atat de smecher sa iesi cu un subiect pertinent din aproape orice situatie, poate n-ai miza. Adica, da fiule, te-ai descurcat bine in situatia data, ai scris foarte bine si profesionist, dar… ce-i intereseaza pe cititorii nostri asta? Buba e ca ziarele, ca si programele tv, se fac dupa ce au impresia sefii ca e subiect, miza, bine si rau, cretin si genial. Asta n-ar fi o problema daca decision-maker-ii presei romanesti n-ar fi si ei oameni. Dar sunt: cretini sau geniali, buni sau rai, etc. 

Oricum ar fi,  tot nu poti spune verde in fata tot ce vrei si cum vrei in paginile unui ziar. Cu atat mai putin la tv. Profesionistul din tine si seful de peste tine inhiba contondentele, comentariile, ghidusiile, glumele, parerile, sarea si piperul.

N-am o misiune, nu sunt razboinicul tiparnitei, nu-mi place sa mor de gat cu oamenii despre care scriu. Cred in detalii, in intamplari, in oamenii ca personaje si in replici care fie starnesc rasul, fie spun ceva iesit din tipar. Imi place sa spun lucrurilor pe nume. Mai cred ca moartea pasiunii e sa te iei prea in serios.

Vizuina se supune, deci, lu’ stapana-su care ii zice: blogga-mi-as pe internet ce-mi vad ochii (in presa sau pe strada) si ce-mi aud urechile in tarisoara asta care seamana cu o femeie care te dezamageste si te enerveaza zilnic, da’ tot in bratele ei stai, ca are ea un chichirez irresistible… La subiectul, cu miza si prin cuvintele asupra carora hotarasc doar eu.